Studiul 1

Studiul 1, efectuat pe datele colectate de la 234 de supraviețuitori de cancer, a arătat că gândurile intruzive sunt un nod central al rețelei frică de recurență – depresie – anxietate. Dintre toate formele de frică de recidivă, gândurile intruzive exercită cea mai mare influență asupra rețelei mai sus menționate. Acest rezultat impactează studiile viitoare și implicațiile lor practice prin faptul că orientează evaluările și intervențiile viitoare punctual înspre centrarea pe gândurile intruzive ca mecanism al schimbării fricii de recurență. Acest rezultat poate da formă intervențiilor viitoare asupra fricii de recurență, intervenții care la ora actuală au un efect modest, chiar mic asupra remedierii fricii de recurență a cancerului. 

Un alt rezultat interesant care a reieșit din studiul 1 este legat de comorbiditatea fricii de recurență cu depresia. Stilul de coping disfuncțional, o altă dimensiune a fricii de recurență, este conectat cu depresia doar în cazul subgrupurilor de cancer deja vulnerabile. Prin acest lucru înțelegem supraviețuitori de scurtă durată, diagnosticați sub vârsta de 18 ani sau supraviețuitori aflați în stadii avansate ale cancerului sau cei care încă urmează tratament. Pentru aceștia, focalizarea pe strategii funcționale de coping este posibil sa fie mai benefica decât în cazul grupurilor mai puțin vulnerabile. Astfel, rezultatele studiului informează intervențiile personalizate adresate supraviețuitorilor de cancer în ceea ce privește formele centrale ale fricii de recurență pentru diferite grupuri de risc. De asemenea, ne reamintesc faptul că nu există o soluție universală de evaluare și intervenție asupra supraviețuitorilor de cancer, ci mai degrabă se recomandă soluțiile personalizate. 

Studiul 2

Studiul 2, o meta-analiza pe 72 de studii primare, are prin rezultatele sale implicații importante pentru supraviețuitorii cancerului, furnizorii de servicii medicale și cercetători. În primul rând, relația moderat pozitivă între frica de recurență a cancerului (FRC) și sănătate mintală confirmă faptul că FRC este o problemă prevalentă printre supraviețuitorii de cancer, care este asociată cu o gamă largă de probleme în spectrul anxietății, depresiei și distresului emoțional. Rezultatele indică faptul că FRC ar trebui inclus în protocoalele de evaluare a sănătății mintale a supraviețuitorilor de cancer și viceversa. De asemenea, acestea aduc și un plus de conștientizare a impactului psihologic și emoțional pe care îl are diagnosticul cu cancer.  Nu în ultimul rând, meta-analiza atrage atenția asupra faptului că doar o treime din studiile incluse în aceasta s-au centrat în mod primar pe sănătatea mintală, în majoritatea cazurilor aceasta fiind măsurată secundar altor obiective, respectiv niciun studiu nu a avut un lot diagnosticat clinic. Prin urmare, evaluarea sănătății mintale ca prioritate pentru literatura de supraviețuire este tot în faze incipiente, iar meta-analiza curentă ne așteptăm să aibă impact asupra literaturii prin semnalele de alarmă date, prin rezultatele sale și prin focalizarea pe sănătatea mintală a supraviețuitorilor în mod prioritar. De menționat și faptul că meta-analiza face și recomandări pentru o mai bună evaluare a legăturii dintre FRC și sănătate mintală, aceea de a utiliza instrumente de FRC care sunt mai extinse ca număr de itemi și care măsoară mai multe dimensiuni, deoarece acestea surprind mai bine conceptul. Mărimea efectului a reieșit ca fiind semnificativ mai mare pentru relația FRC- sănătate mintală acolo unde o scală depășea cinci itemi. 

Studiul 3

Studiul 3, efectuat pe 72524 de postări Reddit ale supraviețuitorilor de cancer, este primul studiu de acest tip în comunitatea supraviețuitorilor. Rezultatul principal a fost acela că metodele noastre de data mining și procesare a limbajului natural au fost suficient de sensibile pentru a identifica depresia și anxietatea din conținutul postărilor ceea ce a culminat cu identificarea diferențelor intre supraviețuitorii de termen scurt și supraviețuitorii de lungă durata. Primii au avut semnificativ mai multe postări etichetate ca fiind relevante pentru anxietate și depresie decât supraviețuitorii pe termen lung. Rezultatele indică faptul că textele de pe Reddit sunt un indicator al momentului în care stresorul este activat (ex. apropierea de anul diagnosticului) și se declanșează problemele de sănătate mintală. Recomandarea noastră este ca literatura trebuie sa acorde o atenție specială sănătății mintale a supraviețuitorilor pe termen scurt, rezultat în concordanță si cu studiile noastre anterioare din acest proiect. 

Analiza textului a oferit posibilitatea de a accesa experiența participanților prin discursul lor în timp real, dincolo de simpla reamintire a unor evenimente, așa cum se colectează datele de regula prin intermediul instrumentelor de autoraportare. Acest studiu contribuie la literatura de specialitate prin utilizarea unor tehnici care permit accesul la date inaccesibile specialiștilor în sănătate mintală prin mijloace standard. În viitoare proiecte, metodele automate de analiză a textelor din social media dezvoltate în cadrul acestui proiect pot fi folosite pentru a detecta persoanele vulnerabile, în stadii avansate sau incipiente ale problemelor psihopatologice.

Aceste analize automate de procesare a textului aduc contribuții la literatura existentă cu privire la problemele mintale de care suferă supraviețuitorii de cancer, deoarece folosesc metode și un volum mare de date, care sunt inaccesibile specialiștilor în sănătate mintală prin mijloace standard. Rezultatele conform cărora supraviețuitorii de cancer pe termen scurt postează mai multe mesaje relevante pentru depresie și anxietate decât supraviețuitorii pe termen lung, pun în lumină nevoia de screening pentru probleme mintale a acestei populații, nevoie pe care o satisfacem prin dezvoltarea sistemului aiCARE. 

Studiul 4

Studiul 4 introduce sistemul aiCARE ca agent conversațional  al cărui cadru de lucru sprijină screening-ul tulburărilor mintale la supraviețuitorii de cancer și în populația generală. Scopul principal a fost acela de a avea un framework de chatbot în care să se poate implementa și alte instrumente de screening accesibile sub formă de conversație naturală cu utilizatorul. Chatbot-ul a fost implementat in platforma Discord si este accesibil open access si după finalizarea proiectului. Pe aceasta linie, 93% dintre participanții implicați în evaluarea chatbotului au apreciat că platforma Discord este un mediu de găzduire bun pentru un chatbot, Discord fiind o platformă populară printre adulții tineri. 

Deoarece chatbot-ul poate fi utilizat de oricine, este customizabil cu alte instrumente de screening și este ușor de accesat și utilizat, are un potențial de impact în prevenția primară și secundară a problemelor de sănătate mintală. Componenta lui de ascultare activă, sumarul de scor și interpretarea dată acestuia, alături de conversația naturala pe baza întrebărilor provenite din instrumente bine validate și recomandările de coping terapeutic de la final încurajează utilizarea acestuia la scala mai mare. 

Studiul 5

Rezultatele acestui studiu sunt informative în ceea ce privește posibilitatea utilizării agentului conversațional aiCARE, un sistem care încorporează inteligență artificială pentru procesarea limbajului natural, în scop de evaluare și screening a simptomelor de tip depresiv, anxios sau a simptomelor de tip stres post-traumatic. Deoarece rezultatele acestui proiect arată că screening-ul realizat prin intermediul agentul conversațional are o acuratețe ridicată în depistarea simptomatologiei clinice ca fiind prezentă sau absentă, pentru toate cele trei instrumente de screening care se află în componența sistemului (PHQ-9, GAD-7, PCL-5), viitoare proiecte pot aprofunda folosirea sistemului și pentru screening-ul altor patologii. Chatbotul în varianta lui actuală nu înlocuiește diagnosticul clinic, ci este complementar acestuia. In viitor, prin proiecte ulterioare, se poate continua validarea acestuia prin contrast cu diagnosticele efectuate de specialiști, ceea ce îl aduce mai aproape de utilizarea in scop de diagnostic. 

Sumar

Implicațiile generale sunt că aiCARE ar putea fi utilizat ca parte a unui model de îngrijire în trepte pentru a identifica psihopatologia comună și pentru a îndruma utilizatorii cu risc către diagnostic și îngrijire suplimentară.  Prin depistarea simptomelor în stadiile timpurii, poate reduce latenta dintre primele simptome  – diagnostic – tratament. aiCARE contribuie la evoluția domeniului inteligenței artificiale în ceea ce privește depistarea și diagnosticarea timpurie a problemelor de sănătate mintală, modelând modul în care va arăta în viitor screening-ul și tratamentul problemelor de sănătate mintală.