Study 1

Studiul 1, efectuat pe datele colectate de la 234 de supravie?uitori de cancer, a ar?tat c? g�ndurile intruzive sunt un nod central al re?elei fric? de recuren?? – depresie – anxietate. Dintre toate formele de fric? de recidiv?, g�ndurile intruzive exercit? cea mai mare influen?? asupra re?elei mai sus men?ionate. Acest rezultat impacteaz? studiile viitoare ?i implica?iile lor practice prin faptul c? orienteaz? evalu?rile ?i interven?iile viitoare punctual �nspre centrarea pe g�ndurile intruzive ca mecanism al schimb?rii fricii de recuren??. Acest rezultat poate da form? interven?iilor viitoare asupra fricii de recuren??, interven?ii care la ora actual? au un efect modest, chiar mic asupra remedierii fricii de recuren?? a cancerului. 

Un alt rezultat interesant care a reie?it din studiul 1 este legat de comorbiditatea fricii de recuren?? cu depresia. Stilul de coping disfunc?ional, o alt? dimensiune a fricii de recuren??, este conectat cu depresia doar �n cazul subgrupurilor de cancer deja vulnerabile. Prin acest lucru �n?elegem supravie?uitori de scurt? durat?, diagnostica?i sub v�rsta de 18 ani sau supravie?uitori afla?i �n stadii avansate ale cancerului sau cei care �nc? urmeaz? tratament. Pentru ace?tia, focalizarea pe strategii func?ionale de coping este posibil sa fie mai benefica dec�t �n cazul grupurilor mai pu?in vulnerabile. Astfel, rezultatele studiului informeaz? interven?iile personalizate adresate supravie?uitorilor de cancer �n ceea ce prive?te formele centrale ale fricii de recuren?? pentru diferite grupuri de risc. De asemenea, ne reamintesc faptul c? nu exist? o solu?ie universal? de evaluare ?i interven?ie asupra supravie?uitorilor de cancer, ci mai degrab? se recomand? solu?iile personalizate. 

Study 2

Studiul 2, o meta-analiza pe 72 de studii primare, are prin rezultatele sale implica?ii importante pentru supravie?uitorii cancerului, furnizorii de servicii medicale ?i cercet?tori. �n primul r�nd, rela?ia moderat pozitiv? �ntre frica de recuren?? a cancerului (FRC) ?i s?n?tate mintal? confirm? faptul c? FRC este o problem? prevalent? printre supravie?uitorii de cancer, care este asociat? cu o gam? larg? de probleme �n spectrul anxiet??ii, depresiei ?i distresului emo?ional. Rezultatele indic? faptul c? FRC ar trebui inclus �n protocoalele de evaluare a s?n?t??ii mintale a supravie?uitorilor de cancer ?i viceversa. De asemenea, acestea aduc ?i un plus de con?tientizare a impactului psihologic ?i emo?ional pe care �l are diagnosticul cu cancer.  Nu �n ultimul r�nd, meta-analiza atrage aten?ia asupra faptului c? doar o treime din studiile incluse �n aceasta s-au centrat �n mod primar pe s?n?tatea mintal?, �n majoritatea cazurilor aceasta fiind m?surat? secundar altor obiective, respectiv niciun studiu nu a avut un lot diagnosticat clinic. Prin urmare, evaluarea s?n?t??ii mintale ca prioritate pentru literatura de supravie?uire este tot �n faze incipiente, iar meta-analiza curent? ne a?tept?m s? aib? impact asupra literaturii prin semnalele de alarm? date, prin rezultatele sale ?i prin focalizarea pe s?n?tatea mintal? a supravie?uitorilor �n mod prioritar. De men?ionat ?i faptul c? meta-analiza face ?i recomand?ri pentru o mai bun? evaluare a leg?turii dintre FRC ?i s?n?tate mintal?, aceea de a utiliza instrumente de FRC care sunt mai extinse ca num?r de itemi ?i care m?soar? mai multe dimensiuni, deoarece acestea surprind mai bine conceptul. M?rimea efectului a reie?it ca fiind semnificativ mai mare pentru rela?ia FRC- s?n?tate mintal? acolo unde o scal? dep??ea cinci itemi. 

Study 3

Studiul 3, efectuat pe 72524 de post?ri Reddit ale supravie?uitorilor de cancer, este primul studiu de acest tip �n comunitatea supravie?uitorilor. Rezultatul principal a fost acela c? metodele noastre de data mining ?i procesare a limbajului natural au fost suficient de sensibile pentru a identifica depresia ?i anxietatea din con?inutul post?rilor ceea ce a culminat cu identificarea diferen?elor intre supravie?uitorii de termen scurt ?i supravie?uitorii de lung? durata. Primii au avut semnificativ mai multe post?ri etichetate ca fiind relevante pentru anxietate ?i depresie dec�t supravie?uitorii pe termen lung. Rezultatele indic? faptul c? textele de pe Reddit sunt un indicator al momentului �n care stresorul este activat (ex. apropierea de anul diagnosticului) ?i se declan?eaz? problemele de s?n?tate mintal?. Recomandarea noastr? este ca literatura trebuie sa acorde o aten?ie special? s?n?t??ii mintale a supravie?uitorilor pe termen scurt, rezultat �n concordan?? si cu studiile noastre anterioare din acest proiect. 

Analiza textului a oferit posibilitatea de a accesa experien?a participan?ilor prin discursul lor �n timp real, dincolo de simpla reamintire a unor evenimente, a?a cum se colecteaz? datele de regula prin intermediul instrumentelor de autoraportare. Acest studiu contribuie la literatura de specialitate prin utilizarea unor tehnici care permit accesul la date inaccesibile speciali?tilor �n s?n?tate mintal? prin mijloace standard. �n viitoare proiecte, metodele automate de analiz? a textelor din social media dezvoltate �n cadrul acestui proiect pot fi folosite pentru a detecta persoanele vulnerabile, �n stadii avansate sau incipiente ale problemelor psihopatologice.

Aceste analize automate de procesare a textului aduc contribu?ii la literatura existent? cu privire la problemele mintale de care sufer? supravie?uitorii de cancer, deoarece folosesc metode ?i un volum mare de date, care sunt inaccesibile speciali?tilor �n s?n?tate mintal? prin mijloace standard. Rezultatele conform c?rora supravie?uitorii de cancer pe termen scurt posteaz? mai multe mesaje relevante pentru depresie ?i anxietate dec�t supravie?uitorii pe termen lung, pun �n lumin? nevoia de screening pentru probleme mintale a acestei popula?ii, nevoie pe care o satisfacem prin dezvoltarea sistemului aiCARE. 

Study 4

Studiul 4 introduce sistemul aiCARE ca agent conversa?ional  al c?rui cadru de lucru sprijin? screening-ul tulbur?rilor mintale la supravie?uitorii de cancer ?i �n popula?ia general?. Scopul principal a fost acela de a avea un framework de chatbot �n care s? se poate implementa ?i alte instrumente de screening accesibile sub form? de conversa?ie natural? cu utilizatorul. Chatbot-ul a fost implementat in platforma Discord si este accesibil open access si dup? finalizarea proiectului. Pe aceasta linie, 93% dintre participan?ii implica?i �n evaluarea chatbotului au apreciat c? platforma Discord este un mediu de g?zduire bun pentru un chatbot, Discord fiind o platform? popular? printre adul?ii tineri. 

Deoarece chatbot-ul poate fi utilizat de oricine, este customizabil cu alte instrumente de screening ?i este u?or de accesat ?i utilizat, are un poten?ial de impact �n preven?ia primar? ?i secundar? a problemelor de s?n?tate mintal?. Componenta lui de ascultare activ?, sumarul de scor ?i interpretarea dat? acestuia, al?turi de conversa?ia naturala pe baza �ntreb?rilor provenite din instrumente bine validate ?i recomand?rile de coping terapeutic de la final �ncurajeaz? utilizarea acestuia la scala mai mare. 

Study 5

Rezultatele acestui studiu sunt informative �n ceea ce prive?te posibilitatea utiliz?rii agentului conversa?ional aiCARE, un sistem care �ncorporeaz? inteligen?? artificial? pentru procesarea limbajului natural, �n scop de evaluare ?i screening a simptomelor de tip depresiv, anxios sau a simptomelor de tip stres post-traumatic. Deoarece rezultatele acestui proiect arat? c? screening-ul realizat prin intermediul agentul conversa?ional are o acurate?e ridicat? �n depistarea simptomatologiei clinice ca fiind prezent? sau absent?, pentru toate cele trei instrumente de screening care se afl? �n componen?a sistemului (PHQ-9, GAD-7, PCL-5), viitoare proiecte pot aprofunda folosirea sistemului ?i pentru screening-ul altor patologii. Chatbotul �n varianta lui actual? nu �nlocuie?te diagnosticul clinic, ci este complementar acestuia. In viitor, prin proiecte ulterioare, se poate continua validarea acestuia prin contrast cu diagnosticele efectuate de speciali?ti, ceea ce �l aduce mai aproape de utilizarea in scop de diagnostic. 

Summary

Implica?iile generale sunt c? aiCARE ar putea fi utilizat ca parte a unui model de �ngrijire �n trepte pentru a identifica psihopatologia comun? ?i pentru a �ndruma utilizatorii cu risc c?tre diagnostic ?i �ngrijire suplimentar?.  Prin depistarea simptomelor �n stadiile timpurii, poate reduce latenta dintre primele simptome  – diagnostic – tratament. aiCARE contribuie la evolu?ia domeniului inteligen?ei artificiale �n ceea ce prive?te depistarea ?i diagnosticarea timpurie a problemelor de s?n?tate mintal?, model�nd modul �n care va ar?ta �n viitor screening-ul ?i tratamentul problemelor de s?n?tate mintal?.